Te întorci dintr-o tură prin munții Carpați cu bicicleta plină de noroi, cu lanțul scrâșnind și cu pietriș în locuri în care nici nu credeai că poate ajunge. Prima tentație este să o sprijini de perete și să o lași pentru weekendul următor. Nu este o idee bună. Noroiul uscat devine abraziv, apa rămasă în rulmenți începe să ruginească piesele, iar o piuliță slăbită azi poate deveni o cădere mâine.
Vestea bună este că un BMX este una dintre cele mai simple biciclete de întreținut: o singură viteză, un singur lanț, puține piese. Cu o oră sau două și cu câteva unelte obișnuite o aduci la starea de dinainte de tură, uneori chiar mai bună. Mai jos găsești pașii în ordinea în care merită făcuți, de la spălat până la proba finală.
Ce îți trebuie înainte să începi
Nu ai nevoie de un atelier. Ajung câteva lucruri de bază, pe care le găsești fie într-un garaj, fie într-un magazin de biciclete.
- Găleată cu apă și un furtun cu presiune mică.
- O perie moale, o perie mai mare pentru anvelope și o periuță veche de dinți pentru locurile înguste.
- Detergent de vase sau o soluție specială pentru biciclete și un degresant pentru lanț.
- Lubrifiant pentru lanț și vaselină consistentă pentru rulmenți și filete.
- Cârpe curate, de preferat din bumbac.
- Un set de chei imbus (de obicei de 4, 5, 6 și 8 mm), o cheie fixă sau tubulară pentru axul roților, care este frecvent de 14 sau 15 mm, și o cheie reglabilă.
- Pompă cu manometru și două demontoare pentru anvelope.
- O cheie pentru spițe, dacă ai roți cu spițe.
Verifică înainte de lucru ce chei cer piesele bicicletei tale, pentru că mărimile diferă de la un model la altul.
Primul pas: spălarea, dar blând
Spală bicicleta cât mai repede după tură, pentru că noroiul proaspăt iese mult mai ușor decât cel uscat. Argila din multe zone de munte se întărește ca ipsosul și se ia greu.
Folosește un furtun cu presiune mică și începe de sus în jos: cadrul, furca, ghidonul, apoi roțile și transmisia. Evită jetul puternic de apă și mai ales aparatele cu presiune ridicată îndreptate spre rulmenți, adică spre setul de direcție, pedalier și butucii roților. Presiunea poate împinge apa înăuntru și poate scoate vaselina, iar rulmenții rămân fără protecție.
Ia o perie moale și o soluție de detergent și freacă ușor cadrul, forcile și jantele. Cu periuța de dinți ajungi între spițe, în jurul pinionului și în zona furcii. Clătește cu apă curată, apoi șterge bicicleta cu o cârpă și las-o să se usuce într-un loc aerisit. Dacă pui o cârpă între dinții pinionului și tragi de ea, scoți repede ierburile și noroiul strâns acolo.
Controlul vizual: cadru, furcă, ghidon
Când bicicleta este curată, se vede ce a pățit. Acesta este momentul să o privești cu atenție, ca să prinzi problemele înainte să devină periculoase.
- Cadrul: caută fisuri, zgârieturi adânci sau vopsea crăpată în jurul sudurilor, mai ales la țeava de direcție, la pedalier și la ghidaje.
- Furca: verifică dacă nu este îndoită și dacă nu are zgârieturi sau loviri vizibile.
- Ghidonul: trece-ți mâna pe el, să simți dacă nu s-a îndoit sau dacă nu are crăpături la îmbinări.
- Mânerele: să nu se rotească pe ghidon și să nu fie tocite până la metal.
Dacă vezi o fisură, nu mai merge pe bicicletă. O piesă fisurată cedează fără avertisment, iar cele mai multe cazuri nu pot fi reparate în siguranță. Se schimbă.
Roțile și anvelopele
Anvelopele iau prima lovitură pe pietre și rădăcini. Verifică flancurile și banda de rulare: caută tăieturi, bucăți lipsă și pietricele înfipte în cauciuc. Scoate cu grijă, cu un cui sau o șurubelniță mică, pietricelele care se văd la suprafață, dar nu forța dacă ceva pare să fi pătruns adânc.
Presiunea corectă o găsești scrisă pe flancul anvelopei, ca interval. Pentru pământ și noroi, valorile din partea inferioară a intervalului dau mai multă aderență. Pe asfalt, poți urca spre limita de sus.
Rotește fiecare roată în aer și urmărește janta pe lângă frână sau cadru. Dacă se clatină, spițele s-au desprins sau roata s-a lovit. Strânge cu degetele câte două spițe vecine: ele trebuie să aibă aproape aceeași tensiune. Una moale cere o cheie de spițe sau, dacă nu te pricepi, un service. Apucă roata de ax și mișc-o lateral. Dacă simți joc în butuc, rulmenții au nevoie de atenție. Verifică și piulițele axului, care trebuie să fie bine strânse.
Lanțul și transmisia
Transmisia suferă cel mai mult în noroi. Un lanț plin de nisip freacă dinții pinionului și coroanei ca hârtia abrazivă, de aceea merită să îl curățăm bine.
Pulverizează degresant pe lanț și lasă-l câteva minute. Freacă-l cu o perie sau cu o cârpă până când iese curat. Clătește și șterge bine, pentru că umezeala rămasă îl ruginește. Apoi pune o picătură de lubrifiant pe fiecare zală, învârte pedala câteva ture și șterge surplusul cu o cârpă. Lubrifiantul în exces atrage murdărie.
Măsoară uzura lanțului. Un lanț nou are 12 zale pe 30,5 cm. Dacă ajunge la aproximativ 30,6 cm sau mai mult, s-a întins și este timpul să îl înlocuiești, ca să nu consumi și pinionul. Un verificator special face măsurătoarea mai ușoară.
La BMX tensiunea lanțului se reglează din axul roții din spate. Lanțul trebuie să aibă un mic joc, de aproximativ un centimetru, la mijlocul lui. Prea întins forțează rulmenții, prea lejer sare. Când strângi la loc piulițele, verifică să rămână roata centrată între brațele cadrului.
Uită-te și la dinții coroanei și ai pinionului. Dacă sunt ascuțiți ca niște cârlige sau subțiri, sunt uzați. Strânge șuruburile pedalierului și ale coroanei. Pedalele se înșurubează cu filet normal pe dreapta și invers pe stânga, deci nu le forța în sensul greșit.
Frânele, dacă bicicleta are
Multe BMX-uri se folosesc fără frână, dar altele au o frână pe spate, de tip U-brake sau cu etrieri, și uneori un sistem numit giroscop, care permite rotirea ghidonului fără să se încurce cablul. Dacă a ta are frână, verifică patru lucruri: saboții să mai aibă profil, cablul să nu fie rupt sau ruginit, maneta să nu fie lejeră și frâna să strângă jantele simetric.
Noroiul și nisipul uzează rapid saboții și ating suprafața janței. Șterge janta cu o cârpă înmuiată în alcool izopropilic, ca să dispară urmele de grăsime. Schimbă saboții când liniile de uzură au dispărut. Dacă mergi mult prin munți, să știi că o frână bună îți dă mai multă libertate în coborâri decât orice alt accesoriu.
Rulmenții: setul de direcție, pedalierul și butucii
Rulmenții sunt partea invizibilă a bicicletei și cea care suferă cel mai mult dacă bicicleta a trecut prin apă sau noroi.
Pentru setul de direcție, trage frâna din față și mișcă bicicleta înainte și înapoi. Dacă simți un clănțănit, setul de direcție are joc. Ridică roata din față și învârte ghidonul: trebuie să se rotească lin, fără puncte de blocare sau zgomot de nisip. Pentru pedalier, învârte brațele manual și caută joc lateral sau un sunet de scrâșnet. Pentru butuci, rotește roata și ascultă.
Dacă auzi scrâșnet sau simți rezistență, rulmenții trebuie curățați și unși din nou. Se demontează, se spală cu degresant, se usucă, se ung cu vaselină și se montează la loc. Dacă sunt uzați sau ruginiți, se înlocuiesc. Nu strânge prea tare setul de direcție la montare, pentru că rulmenții se uzează înainte de vreme.
Șuruburi și strângeri
Vibrațiile unei coborâri pe teren denivelat slăbesc piulițele și șuruburile mai mult decât ai crede. Parcurge bicicleta de la cap la coadă și verifică, cu cheia potrivită, fiecare dintre acestea.
- Șuruburile stemului și cele ale ghidonului.
- Colierul și tija șeii.
- Piulițele axelor.
- Șuruburile pedalierului și ale pedalelor.
- Axele pentru trucuri (peg-urile), dacă le ai.
- Șuruburile frânei și ale manetei.
Strânge-le ferm, fără să forțezi. O cheie dinamometrică te ajută să respecți valorile specificate de producătorul piesei, care sunt înscrise pe multe componente. La piesele care stau mult în aluminiu sau oțel, un strat subțire de vaselină pe filet împiedică blocarea și coroziunea.
Ungerea, dar cu cap
Nu tot ce se mișcă trebuie uns. Ungi lanțul, pivoții frânei și cablurile, plus filetele pedalelor și ale șuruburilor, cu vaselină. Nu ungi niciodată janta, saboții sau discul de frână, pentru că pierzi frâna.
Nu folosi un spray de tip WD-40 ca lubrifiant pentru lanț sau rulmenți. Este bun pentru dezlipit și pentru dislocuit apa, dar spală grăsimea din piese. Pentru lanț există uleiuri speciale, iar pentru rulmenți vaselină.
Dacă bicicleta a stat în apă sau în noroi serios
Uneori turele din Carpați includ vaduri de râu, ploi torențiale sau zile întregi în noroi. În acest caz nu amâna: în câteva zile, demontează și verifică rulmenții butucilor, ai pedalierului și ai setului de direcție, ca să scoți apa dinăuntru și să pui vaselină nouă. Apa închisă în rulmenți produce rugină în câteva săptămâni, iar costul unui service rapid este mult mai mic decât cel al unor piese noi.
Proba finală
După ce ai terminat, ridică bicicleta și rotește fiecare roată, mișcă pedalele, învârte ghidonul. Apoi fă câțiva metri pe o suprafață plană și ascultă: nu ar trebui să auzi zgomote de frecare sau clinchete. Încearcă frâna, dacă ai una. Verifică încă o dată presiunea din anvelope. Notează ce ai observat că se uzează, de exemplu anvelope, mânere, saboți sau lanț, ca să le ai în minte la următoarea tură.
Depozitarea până la tura următoare
Păstrează bicicleta într-un loc uscat, fără umezeală, nu în balcon ploios sau sub un prelat care reține apă. O poți atârna de roată sau o poți sprijini pe un suport, ca anvelopele să nu se deformeze. Verifică presiunea din cauciucuri la câteva săptămâni. Nu o pune la depozitat umedă sau murdară.
Un calendar simplu
Nu trebuie să-ți faci un program complicat. Dacă îți notezi trei momente, ai acoperit aproape tot.
- După fiecare tură: spălare blândă, uscare, ungerea lanțului și o privire pe anvelope.
- O dată pe lună sau după câteva ieșiri: strângerea șuruburilor, verificarea spițelor, a frânei și a lanțului.
- O dată pe sezon sau după o tură foarte grea: curățarea și ungerea rulmenților.
O bicicletă îngrijită după fiecare tură îți dă încredere, iar încrederea se simte pe teren. Nu trebuie să fii mecanic profesionist, ci doar să îți faci timp, să fii atent și să nu amâni ce observi. Iar dacă la un moment dat ceva nu pare în regulă și nu ești sigur ce, o oră la service te poate scuti de o problemă mult mai mare, la zeci de kilometri de cel mai apropiat drum.